Etica si raspunderea sociala



Responsabilitatea sociala a firmei a devenit un subiect de discutie frecvent o data cu depasirea modelului pur economic caracterizat prin atentia acordata productiei si exploatarii resurselor, maximizarea profitului în orice conditii si prin implicarea redusa a factorilor de decizie din stat în domeniul social. Trecerea la modelul socio-economic a marcat schimbarea prioritatilor, accentul fiind pus pe standardul de viata, pe protejarea mediului etc.
Firmele utilizeaza o serie întreaga de cai pentru a regla relatiile lor cu mediul social, capatând astfel statutul de societate comerciala cu raspundere sociala. Nu sunt putini cei care considera ca pentru a dobândii un asemenea statut, firma trebuie sa respecte legislatia în vigoare. Altii apreciaza ca pentru a avea un comportament etic care presupune responsabilitate sociala, firma trebuie sa-si fundamenteze actiunile de onestitate, transparenta, respectarea promisiunilor, grija fata de colectivitatea în cadrul careia îsi desfasoara activitatea.
Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD) considera ca responsabilitatea sociala consta în "angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economica durabila, conlucrând cu angajatii, familiile lor, comunitatea locala si societatea în ansamblu sau pentru a îmbunatati calitatea vietii acestora".
Intensitatea manifestarii responsabilitatii sociale a firmei fata de subiectii avuti în vedere scade progresiv astfel: patroni, asociati, actionari, clienti, consumatori, angajati, sindicate, furnizori, comunitatea în care este localizata societatea din care face parte, concurentii, institutiile guvernamentale, organizatiile nonguvernamentale, etc.
Actiunile întreprinse de firma în domeniul responsabilitatii sociale sunt în dependenta directa de cultura organizatiei respective. Daca în tarile cu traditie capitalista, firmele au putut sa-si sedimenteze în timp o cultura organizationala care în cele mai multe cazuri are puternice valente etice, cu totul alta este situatia firmelor constituite în fostele tari socialiste. Pe de alta parte standardele de comportament etic, difera de la o tara la alta. Un minim de comportament onorabil se realiza prin adoptarea unor legi care sa impuna firmei o anumita atitudine. Stricta respectare a legilor nu este suficienta pentru a determina comportamentul etic al firmei.Manifestarile etice sunt nelimitate atât ca numar cât si ca amploare. O data cresterea performantelor economice înregistrate de o tara se amplifica si pretentiile în domeniul etic.
Responsabilitatea sociala presupune ca actiunile derulate în acest sens sa aiba un caracter voluntar, nefiind impuse de lege sau de sindicat. Totodata, actiunile întreprinse trebuie sa vizeze pe lânga actionari si celelalte categorii sociale[1]. În anul 1980, General Motors a retras de pe piata 1,1 milioane de autoturisme care aveau defecte din fabricatie la sistemul de frânare. Aceasta actiune nu poate fi încadrata ca tinând de responsabilitatea sociala a firmei deoarece ea a fost generata de norme guvernamentale obligatorii. La polul opus atitudinea firmei Procter&Gamble, care fara nici o constrângere, a retras tampoanele "Rely" de pe piata datorita unei presupuse toxicitati a acestora. Gestul firmei Procter&Gamble este considerat a fi unul deosebit deoarece a survenit dupa investitii majore de cercetare, productie si reclama. Exista posibilitatea ca firma Procter&Gamble sa fi luat decizia de a retrage tampoanele de pe piata ca urmare a sfaturilor primite de la firmele de avocatura, conform carora în situatia în care ar fi fost actionata în justitie, pierderea procesului era iminenta.faptul ca a actionat fara a fi constrânsa legal demonstreaza ca actiunea acestei firme se încadreaza în zona responsabilitatii sociale. Într-o actiune asemanatoare a fost implicata firma Johnson and Johnson care a retras de pe piata medicamentul Tylenol în momentul în care a descoperit ca aceasta contine urme de cianura. Retragerea din fabricatie a respectivului medicament a generat pierderi în valoare de 50 milioane de dolari.
Firma trebuie, în primul rând sa opteze pentru valorile si atitudinile care vor jalona activitatea sa. Apoi, pe aceasta baza, este necesar sa fixeze prioritatile în domeniul responsabilitatii sociale, prioritati ce vor fi incluse în strategia de dezvoltare a firmei. Pentru realizarea acestui deziderat firma trebuie sa actioneze în urmatoarele directii:
·        sa acorde atentie deosebita propriilor angajati care reprezinta, de fapt, factorul de productie cel mai important;
·        sa fie interesata de toate persoanele ce sunt influentate într-un fel sau altul de activitatea pe care o desfasoara;
·        sa realizeze o zestre culturala proprie care sa introduca în procesul pregatirii profesionale si elemente legate de moralitate, grija fata de mediul înconjurator etc;
·        sa initieze la toate nivelurile dezbateri pe probleme de protectie sociala;
·        sa cuantifice efectele activitatii sale asupra domeniilor pe care le afecteaza pozitiv sau negativ;
·        sa formuleze un cod etic care sa vizeze relatiile dintre cei implicati în activitatea organizationala.
Multe firme în urma experientei acumulate au concluzionat ca stabilirea unor legaturi favorabile comunitatii în care exista conduce la reducerea starilor de tensiune, la îmbunatatirea mediului în care traiesc angajatii în timpul liber, la cresterea simpatiei oamenilor din comunitate fata de firma si implicit la manifestarea dorintei acestora de a se angaja în firma.
Un comportament necorespunzator al firmei fata de membrii comunitatii si fata de mediul natural, chiar daca în bilant înregistreaza profit poate conduce la scaderea cotatiilor actiunilor respectivei firme pe bursa si la construirea unei proaste reputatii.
A actiona în directia implementarii responsabilitatii sociale, confera firmei putere, prospetime, spirit inovator, respectiv sunt instruite o parte din conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca o organizatie ce activeaza în Societatea Cunosterii.
La sondajul organizat în anul 2000 de Financial Times pentru realizarea studiului "Cele mai respectate companii din lume au practicipat 720 de manageri din diverse zone ale globului, 70% dintre acestia au sustinut ca responsabilitatea sociala a firmei este foarte importanta, iar 28% au considerat ca acesta este importanta." În realitate lucrurile stau altfel. Managerii fiind preocupati de cresterea eficientei economice a activitatii pe care o coordoneaza uita de multe ori de atributiile din domeniul responsabilitatii sociale. Alti manageri se scuza pentru nerealizarile din acest domeniu invocând faptul ca este imoral ca ei sa initieze actiuni filantropice pe banii actionarilor.
O firma care de-a lungul timpului s-a implicat în rezolvarea problemelor ivite în comunitate, atunci când este într-o situatie de criza, beneficiaza de întelegere din partea salariatilor, consumatorilor si comunitatii în general. Conform unui studiu realizat de Market&Opinion Research International, aproximativ 70% dintre consumatori agreeaza marfurile produse sau distribuite de firme care se preocupa de realizarea problemelor aparute în comunitate. Mai mult, 50% din repondenti au declarat ca ar platii mai mult pentru marfurile provenite de la firme care îsi asuma responsabilitate sociala.
Cum multe dintre averile din România au fost constituite prin devalizarea bancilor, privatizari frauduloase ar fi imoral sa consideram ca grupul oamenilor de afaceri din România si-a desfasurat activitatile economice pe baza principiilor etice dând dovada de responsabilitate sociala.
 În Constanta o firma care se ocupa cu activitati de amanet, inclusiv cu împrumuturi derizorii pentru care debitorii garanteaza cu propriile apartamente, la un interval de 4-5 ani sponsorizeaza construirea unor capele în localitatile din judet. Probabil ca prosperul patron vrea sa se împace cu Dumnezeu pentru activitatea cu tenta camatareasca pe care a practicat-o, lasând, în multe cazuri, oameni nevoiasi fara locuinta pe preturi de nimic. Activitatile desfasurate de respectivul patron sunt legale, dar total imorale. Lucrurile ar fi de înteles daca dupa constructia unei capele se debarasa de practicile prin care s-a îmbogatit. El continua sa profite de pe urma celor saraci, deposedându-i de putina avere pe care o au, dar persevereaza în acelasi timp în constructia de capele.
Firmele, în mod normal, trebuie sa desfasoare actiuni în domeniul responsabilitatii sociale în conformitate cu o strategie elaborata. Sunt multe cazuri când firmele sunt "stimulate" sa actioneze în aceasta directie de: pierderea personalului ce are un rol hotarâtor în desfasurarea activitatii, boicotul consumatorilor, campaniile negative de imagine promovate etc.
Initiativele privind responsabilitatea sociala a firmei sunt materializate, de cele mai multe ori, prin donatii si sponsorizari. De mentionat ca sumele destinate sponsorizarii sunt scazute din impozitul pe profit în limita unui prag de 0,3% din cifra de afaceri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu