Responsabilitatea sociala a firmei a devenit un subiect de discutie frecvent o data cu depasirea modelului pur economic caracterizat prin atentia acordata productiei si exploatarii resurselor, maximizarea profitului în orice conditii si prin implicarea redusa a factorilor de decizie din stat în domeniul social.
Trecerea la modelul socio-economic a marcat schimbarea prioritatilor,
accentul fiind pus pe standardul de viata, pe protejarea mediului etc.
Firmele utilizeaza o serie întreaga de cai pentru a regla relatiile lor cu mediul social, capatând astfel statutul de societate comerciala cu raspundere sociala.
Nu sunt putini cei care considera ca pentru a dobândii un asemenea statut,
firma trebuie sa respecte legislatia în vigoare. Altii apreciaza ca pentru a
avea un comportament etic care presupune responsabilitate sociala, firma
trebuie sa-si fundamenteze actiunile de onestitate, transparenta, respectarea
promisiunilor, grija fata de colectivitatea în cadrul careia îsi desfasoara
activitatea.
Consiliul Mondial
de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD) considera ca responsabilitatea
sociala consta în "angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea
economica durabila, conlucrând cu angajatii, familiile lor, comunitatea locala
si societatea în ansamblu sau pentru a îmbunatati calitatea vietii
acestora".
Intensitatea
manifestarii responsabilitatii sociale a firmei fata de subiectii avuti în vedere
scade progresiv astfel: patroni, asociati, actionari, clienti, consumatori,
angajati, sindicate, furnizori, comunitatea în care este localizata societatea
din care face parte, concurentii, institutiile guvernamentale, organizatiile
nonguvernamentale, etc.
Actiunile
întreprinse de firma în domeniul responsabilitatii sociale sunt în dependenta
directa de cultura organizatiei respective. Daca în tarile cu traditie
capitalista, firmele au putut sa-si sedimenteze în timp o cultura
organizationala care în cele mai multe cazuri are puternice valente etice, cu
totul alta este situatia firmelor constituite în fostele tari socialiste. Pe de
alta parte standardele de comportament etic, difera de la o tara la alta. Un
minim de comportament onorabil se realiza prin adoptarea unor legi care sa
impuna firmei o anumita atitudine. Stricta
respectare a legilor nu este suficienta pentru a determina comportamentul etic
al firmei.Manifestarile etice sunt nelimitate atât ca numar cât si ca amploare.
O data cresterea performantelor economice înregistrate de o tara se amplifica
si pretentiile în domeniul etic.
Responsabilitatea sociala presupune ca actiunile derulate în acest sens sa aiba un caracter voluntar, nefiind impuse de lege sau de sindicat. Totodata, actiunile întreprinse
trebuie sa vizeze pe lânga actionari si celelalte categorii sociale[1]. În anul 1980,
General Motors a retras de pe piata 1,1 milioane de autoturisme care aveau
defecte din fabricatie la sistemul de frânare. Aceasta actiune nu poate fi
încadrata ca tinând de responsabilitatea sociala a firmei deoarece ea a fost
generata de norme guvernamentale obligatorii. La polul opus atitudinea firmei
Procter&Gamble, care fara nici o constrângere, a retras tampoanele
"Rely" de pe piata datorita unei presupuse toxicitati a acestora.
Gestul firmei Procter&Gamble este considerat a fi unul deosebit deoarece a
survenit dupa investitii majore de cercetare, productie si reclama. Exista
posibilitatea ca firma Procter&Gamble sa fi luat decizia de a retrage
tampoanele de pe piata ca urmare a sfaturilor primite de la firmele de
avocatura, conform carora în situatia în care ar fi fost actionata în justitie,
pierderea procesului era iminenta.faptul ca a actionat fara a fi constrânsa
legal demonstreaza ca actiunea acestei firme se încadreaza în zona
responsabilitatii sociale. Într-o actiune asemanatoare a fost implicata firma
Johnson and Johnson care a retras de pe piata medicamentul Tylenol în momentul
în care a descoperit ca aceasta contine urme de cianura. Retragerea din
fabricatie a respectivului medicament a generat pierderi în valoare de 50
milioane de dolari.
Firma trebuie, în
primul rând sa opteze pentru valorile si atitudinile care vor jalona
activitatea sa. Apoi, pe aceasta baza, este necesar sa fixeze prioritatile în
domeniul responsabilitatii sociale, prioritati ce vor fi incluse în strategia
de dezvoltare a firmei. Pentru realizarea acestui deziderat
firma trebuie sa actioneze în urmatoarele directii:
· sa acorde atentie deosebita propriilor angajati care reprezinta,
de fapt, factorul de productie cel mai important;
· sa fie interesata de toate persoanele ce sunt influentate
într-un fel sau altul de activitatea pe care o desfasoara;
· sa realizeze o zestre culturala
proprie care sa introduca în procesul pregatirii profesionale si elemente
legate de moralitate, grija fata de mediul înconjurator etc;
· sa initieze la toate nivelurile
dezbateri pe probleme de protectie sociala;
· sa cuantifice efectele activitatii
sale asupra domeniilor pe care le afecteaza pozitiv sau negativ;
· sa formuleze un cod etic care sa
vizeze relatiile dintre cei implicati în activitatea organizationala.
Multe firme în urma
experientei acumulate au concluzionat ca stabilirea unor legaturi favorabile
comunitatii în care exista conduce la reducerea starilor de tensiune, la
îmbunatatirea mediului în care traiesc angajatii în timpul liber, la cresterea
simpatiei oamenilor din comunitate fata de firma si implicit la manifestarea
dorintei acestora de a se angaja în firma.
Un comportament
necorespunzator al firmei fata de membrii comunitatii si fata de mediul
natural, chiar daca în bilant înregistreaza profit poate conduce la scaderea
cotatiilor actiunilor respectivei firme pe bursa si la construirea unei proaste
reputatii.
A actiona în
directia implementarii responsabilitatii sociale, confera firmei putere,
prospetime, spirit inovator, respectiv sunt instruite o parte din conditiile pe
care trebuie sa le îndeplineasca o organizatie ce activeaza în Societatea
Cunosterii.
La sondajul organizat în anul 2000 de Financial Times
pentru realizarea studiului "Cele mai respectate companii din lume au
practicipat 720 de manageri din diverse zone ale globului, 70% dintre acestia
au sustinut ca responsabilitatea sociala a firmei este foarte importanta, iar
28% au considerat ca acesta este importanta." În realitate
lucrurile stau altfel. Managerii fiind preocupati de cresterea eficientei
economice a activitatii pe care o coordoneaza uita de multe ori de atributiile
din domeniul responsabilitatii sociale. Alti manageri se scuza pentru
nerealizarile din acest domeniu invocând faptul ca este imoral ca ei sa
initieze actiuni filantropice pe banii actionarilor.
O firma care de-a
lungul timpului s-a implicat în rezolvarea problemelor ivite în comunitate,
atunci când este într-o situatie de criza, beneficiaza de întelegere din partea
salariatilor, consumatorilor si comunitatii în general. Conform unui studiu
realizat de Market&Opinion Research International, aproximativ 70% dintre
consumatori agreeaza marfurile produse sau distribuite de firme care se
preocupa de realizarea problemelor aparute în comunitate. Mai mult, 50% din
repondenti au declarat ca ar platii mai mult pentru marfurile provenite de la
firme care îsi asuma responsabilitate sociala.
Cum multe dintre averile din România au fost constituite
prin devalizarea bancilor, privatizari frauduloase ar fi imoral sa consideram
ca grupul oamenilor de afaceri din România si-a desfasurat activitatile
economice pe baza principiilor etice dând dovada de responsabilitate sociala.
În Constanta o firma care se ocupa cu activitati de
amanet, inclusiv cu împrumuturi derizorii pentru care debitorii garanteaza cu
propriile apartamente, la un interval de 4-5 ani sponsorizeaza construirea unor
capele în localitatile din judet. Probabil ca prosperul patron vrea sa se
împace cu Dumnezeu pentru activitatea cu tenta camatareasca pe care a
practicat-o, lasând, în multe cazuri, oameni nevoiasi fara locuinta pe preturi
de nimic. Activitatile desfasurate de respectivul patron sunt legale, dar total
imorale. Lucrurile ar fi de înteles daca dupa constructia unei capele se
debarasa de practicile prin care s-a îmbogatit. El continua sa profite de pe
urma celor saraci, deposedându-i de putina avere pe care o au, dar persevereaza
în acelasi timp în constructia de capele.
Firmele, în mod
normal, trebuie sa desfasoare actiuni în domeniul responsabilitatii sociale în
conformitate cu o strategie elaborata. Sunt multe cazuri când firmele sunt
"stimulate" sa actioneze în aceasta directie de: pierderea
personalului ce are un rol hotarâtor în desfasurarea activitatii, boicotul
consumatorilor, campaniile negative de imagine promovate etc.
Initiativele
privind responsabilitatea sociala a firmei sunt materializate, de cele mai
multe ori, prin donatii si sponsorizari. De mentionat ca sumele destinate
sponsorizarii sunt scazute din impozitul pe profit în limita unui prag de 0,3%
din cifra de afaceri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu